"A mind that is streched by a new experience can never go back to its old dimensions"

Artă în imagini

Sunt frapata de fiecare data cand am ocazia sa vad o fotografie din care transpare o emotie atat de puternica incat ai senzatia ca o emani chiar tu sau in care actiunea pare atat de vie incat esti aproape convins ca iei parte la ea. In zilele noastre tehnologia anuleaza aproape toate granitele si barierele care te opresc in cautarea celor mai monumentale imagini si celor mai talentati artisti, indiferent tipul de fotografie abordat. Ti se taie respiratia in fata unor secvente rupte de pe “film” realizate de artisti muti dar al caror suflet si minte canta.
Ochii artistului lucreaza neobositi, iar din miscarea lor se revarsa curiozitatea si bucuria de a cauta si prinde in capcana obiectivului lumina ideala. Principiul simplu al “camerei obscure” creeaza monstri ai creatiei si imaginatiei unor minti indragostite de culori, lumina, viata, oameni, iar pentru a completa si realiza astfel de capodopere adaugam aparatura necesara sau adecvata si efortul editarii.
Desigur, nu oricine este maestru in arta fotografiei, ma gandesc doar la cei care sunt cu adevarat talentati, pasionati si dedicati.. calitati fara de care am vedea doar capturi inerte si plate care au darul doar de a exista si atat.
Desi am crezut ca orice om, de oriunde ar fi el si oricare ar fi bagajul lui de cunostinte, ar ramane macar, cel putin placut impresionat in fata unei imagini graitoare, mi s-a demonstrat ca ma insel si ca unii nu percep diferenta dintre o “poza” si o fotografie si oricat as fi incercat sa explic, sa arat, sa argumentez valoarea celei din urma, rezultatul a fost trist, “poza” e “poza” iar fotografia nu exista, e doar imaginatia mea bolnava.
In ciuda acestui lucru, prefer sa introc privirea si sa admir in continuare exaltata creatii ce-mi scalda ochii in admiratie, contemplatie, bucurie si uimire.

LE: comparatia pe care am facut-o intre “poza” si “fotografie” nu se refera la “suportul fizic” care este poza iar fotografia subiectul imortalizat sau tehnica folosita, care nu pot fi comparate, ci la conceptul in sine folosit cu sens peiorativ: poza-fotografie, pozar-fotograf 🙂

2 responses

  1. cristinaignat

    Nu m-am mai putut abtine si am citit post-ul tau 🙂

    Te declar 50% responsabila pentru apetitul pe care mi l-am dezvoltat pentru aceasta minunata arta. Cealalta jumatate e a tatalui meu, care a cochetat in tinerete cu fotografia si datorita caruia am avut sansa sa iau parte, inca de mica, la procesul de creare a unei fotografii (doar alb-negru la vremea aceea). Imi amintesc cum urmaream in camera obscura conturarea treptata a fetelor, peisajelor, umbrelor si CULORILOR… da, pentru ca o fotografie in alb-negru poate transmite uneori mai multa emotie decat una in culori.

    Cred ca lumea a inceput sa observe diferentele dintre poze si fotografii. 🙂 Din pacate, inca nu ne putem permite sa angajam fotografi profesionisti pentru a ne face albume de familie sau de calatorie, dar macar pentru evenimentele importante din viata noastra merita sa le acordam toata increderea si sa pastram amintirile VII.

    11 September 2010 at 4:03 PM

  2. Ma declar satisfacuta 😛

    11 September 2010 at 4:31 PM

Leave a comment